Bilet la ordin. Act subsecvent

Inaplicabilitatea, in cadrul obligatiilor cambiale, a  principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.

Decizia nr. 3410 din 14 noiembrie 2008 Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia comerciala

Prin actiunea introductiva inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia Comerciala reclamanta SC A.I. SRL a solicitat in contradictoriu cu parata SC B. SRL sa se constate: nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare, pentru inexistenta consimtamantului; sa se constate plata lucrului nedatorat, prin emiterea biletelor la ordin si respectiv nulitatea biletelor la ordin emise din eroare.

In motivare reclamanta a sustinut ca a initiat o serie de relatii comerciale de vanzare-cumparare cu parata, derulate sub forma livrarii marfii insotita de factura si ca urmare unor neconcordante privind sumele restante existente in evidentele contabile ale partilor s-a incercat clarificarea situatiei, ocazie cu care a constatat caracterul fals al contractului de vanzare-cumparare, care nu poarta semnatura reprezentantilor societatii, asa incat emiterea biletelor la ordin pentru suma in litigiu este rezultatul erorii de fapt asupra raporturilor cu parata.

Prin sentinta comerciala nr.1299 din 22 martie 2005 Tribunalul a respins actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata, iar referitor la anularea biletelor de ordin instanta apreciaza ca acestea avand un caracter autonom si independent, nu pot fi anulate pentru vicii care vizeaza raportul juridic fundamental.

Apelul declarat de reclamanta impotriva acestei sentinte a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala prin decizia nr.826 pronuntata la 14 decembrie 2005.

Raspunzand motivelor de apel circumscrise celor trei capete de cerere din actiunea introductiva, instanta de control judiciar confirma ca legale si temeinice dezlegarile in fapt si in drept statuate de tribunal.

Impotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs la data de 20 februarie 2006 solicitand modificarea in tot a hotararii atacate ca nelegala si netemeinica si pe fond admiterea cererii introductive astfel cum cererea a fost precizata.

Recurenta si-a intemeiat recursul pe motivul prevazut de art.304 pct.9 cod procedura civila sustinand ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii sub urmatoarele aspecte: (…)

–          biletele la ordin emise din eroare au la baza un act juridic lovit de nulitate absoluta, iar instanta in mod eronat a apreciat caracterul lor autonom, ele neputand fi rupte din contextul actului de conciliere fiind mentionate expres in procesul verbal de conciliere.

Recursul este nefondat. Principiul anularii actului subsecvent ca o consecinta a anularii actului juridic principal nu se aplica in cazul biletului la ordin dat fiind caracterul general si abstract al obligatiilor cambiale, autonome si independente fata de raportul juridic fundamental care i-a dat nastere si fata de care se comporta ca o obligatie de sine statatoare. Altfel spus posesorul legitim al titlului de valoare isi exercita dreptul si emitentul titlului executa obligatia in temeiul titlului, si nu in baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.

Caracterul autonom al obligatiilor cambiale face ca posibilitatile  de aparare ale debitorului sa fie mai restranse decat in dreptul comun, in acest sens art.63 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului  la ordin astfel cum a fost modificata, prevede expres exceptiile pe care debitorul le poate opune posesorului cambiei pe calea actiunii cambiale sau opozitiei.

1 comentariu

• 
  natalia.berindean 07.10.2010 at 12:29

  interesant

  Log in to Reply