Drept administrativ. Contestatie act administrativ. Consecinte.

Tribunalul Cluj sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale

Sentinta Civila nr. 13758/2012

Prin actiunea inregistrata, reclamanta S.C. Z S.R.L. in contraditoriu cu paratele DGFP C si DGFP G, a solicitat anularea Deciziei nr. x emisa de parata de rand 1 si a Deciziei de impunere nr. y emisa de parata de rand 2 privind obligatiile fiscale stabilite in sarcina sa in cuantum de 35.608 lei, reprezentand debit si suma de 34.513 lei, reprezentand accesorii, respectiv anularea Raportului de inspectie fiscala intocmit la data de 17.01.2011 si a tuturor actelor administrative care au stat la baza emiterii deciziei de impunere sus mentionate, cu exonerarea de la plata sumelor mai sus aratate. De asemenea s-a solicitat suspendarea executarii actelor administrative atacate, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in perioada 13.12.2010-17.01.2011 s-a efectuat un control la punctul sau de lucru situat in G. iar inspectorii din cadrul paratei de rand 2 au retinut ca reclamanta nu a declarat la aceasta parata si nu a achitat sumele reprezentand impozit pe salarii datorat in perioada ianuarie-septembrie 2010, astfel ca s-a stabilit in sarcina sa un impozit pe veniturile din salarii suplimentar aferent veniturilor salariatilor care lucrau in G. in suma de 35.608 lei, precum si dobanzi si penalitati de intarziere in cuantum de 34.513 lei.

Reclamanta a mai aratat ca a formulat contestatie si a depus declaratii rectificative la Administratia Finantelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca pentru impozitele din salarii aferente angajatilor de la punctul de lucru din G. pe perioada 2005-2010, solicitand si rectificarile de sume aferente.

Reclamanta a invederat ca aceasta contestatie a fost respinsa prin Decizia nr. x emisa de parata de rand 1, retinandu-se ca parata de rand 2 in mod corect a emis decizia de impunere atacata, deoarece reclamanta trebuia sa inregistreze declaratiile privind impozitele aferente angajatilor de la punctul de lucru din G. la AFP G. si nu la AFP C., deoarece aceasta din urma este o alta autoritate publica decat AFP G.

Astfel, reclamanta a apreciat ca actele administrative atacate sunt nelegale, deoarece a achitat in totalitate impozitul pe veniturile din salarii ale angajatilor din G. in perioada ianuarie 2005- septembrie 2010, asa cum reiese din declaratiile, statele de plata anexate.

Reclamanta a sustinut ca a depus declaratii rectificative la AFP C. pentru impozitul din salarii pentru angajatii din C., solicitand totodata sa fie virate in contul Trezoreriei Galati, astfel ca au fost virate sumele cu titlu de impozit pe veniturile din salarii obtinute de catre angajatii de la punctul de lucru din G.

In ceea ce priveste accesoriile stabilite in sarcina sa, reclamanta a aratat ca avand in vedere faptul ca nu datoreaza impozit pe venituri din salarii pentru angajatii din G. este evident ca nu datoreaza nici accesoriile calculate.

Mai mult a achitat la termen in anii 2005-2010 impozitul pe salarii, asa cum reiese din documentele de plata depuse la dosarul cauzei, astfel ca dobanzile si penalitatile calculate de organul de control sunt nejustificative.

Raportat la cererea de suspendare, reclamanta a considerat ca in speta sunt intrunite conditiile prevazute de art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, si anume cea a cazului bine justificat si prevenirea unei pagube iminente. Mai mult, raportat la suma stabilita in sarcina sa- 70.121 lei, realizarea acestei creante pe calea executarii silite este de natura sa o prejudicieze si sa-i blocheze activitatea iar in final, deschiderea procedurii falimentului fata de ea. Executarea silita a fost poprita, asa cum reiese din titlul executoriu nr. z emisa de parata de rand 1.

Prin incheierea de sedinta din data de 07.05.2012, s-a luat act ca reclamanta nu mai sustine cererea de suspendare a actelor administrative atacate.

Paratii nu au formulat intampinare.

Din actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele:

Prin Decizia nr. x emisa de DGFP C. s-a respins ca neintemeiata contestatia formulata de reclamanta S.C. Z. S.R.L. impotriva Deciziei de impunere nr. y, apreciindu-se ca in mod corect s-au calculat in sarcina acesteia sumele datorate.

Parata recunoaste in cuprinsul Deciziei nr. x ca reclamanta a respectat termenul legal de depunere a declaratiilor si a sumelor datorate conform acestor documente.

Este real ca potrivit art. 80 al. 1 din OG 92/2003 “ Declaratia fiscala se depune la registratura organului fiscal competent sau la posta prin scrisoare recomandata”

Potrivit art. 33 al. 1 din OG 92/2003:

Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor, si a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenta revine acelui organ fiscal, judetean, local sau al municipiului Bucuresti stabilit prin ordin al ministrului economiei si finantelor, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului sau al platitorului de venit, in cazul impozitelor si contributiilor realizate prin stopaj la sursa, in conditiile legii.

De asemenea, potrivit art. 34 din OG 92/2003:

In cazul in care contribuabilul are potrivit legii,obligatii de plata la sedii secundare, competenta teritoriala pentru administrarea acestora revine organului fiscal in a carui raza teritoriala acestea se afla situate.

Potrivit art. 26 al. 2 din OG nr. 92/2003:

Pentru persoanele juridice cu sediul in Romania, care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este persoana juridica, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care plata impozitului se face potrivit legii, de catre sediile secundare ale persoanei juridice.

Eroarea de inregistrare fiscala nu este prevazuta cu o sanctiune care sa fie identica cu cea pentru persoanele care nu-si indeplinesc obligatiile de virare la bugetul de stat a sumelor declarate cu titlu de impozit.

Suma stabilita suplimentar in sarcina reclamantei pentru plata impozitului din salarii aferente salariatiilor de la punctul de lucru din G. este nelegala, intrucat reclamanta a achitat in totalitate impozitul pe veniturile din salarii ale acestor angajati in perioada ianuarie 2005-septembrie 2010, asa cum rezulta din declaratiile 100, statele de plata si dovezile platii, depuse la dosarul cauzei.

Aceasta imprejurare a fost adusa la cunostinta inspectorilor de control, aratandu-se faptul ca in perioada 2005-2010 reclamanta a avut angajati cu contracte individuale de munca care au fost inregistrate la ITM C. iar declararea impozitului aferent veniturilor obtinute din salarii de angajatii societatii- inclusiv cei care si-au desfasurat activitatea la punctul de lucru din G. a fost realizata la AFP C., fiind virat acest impozit la bugetul de stat. Acest fapt a fost consemnat si in raportul de inspectie.

In consecinta, tribunalul va admite actiunea in contencios fiscal formulata de reclamanta S.C. Z. S.R.L. si va dispune anularea Deciziei nr. x emisa de DGFP C. si a deciziei de impunere nr. y emisa de DGFP G.

Obliga paratele la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1604,3 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si onorariu avocatial.