Legea 10/2001. Conditii.

Prin intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, Statul Roman a reglementat o procedura speciala pentru repararea prejudiciilor cauzate prin preluarea in mod abuziv a unor imobile in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Astfel ca, pentru a accede la masurile reparatorii prevazute de lege pentru imobilele preluate abuziv, nu exista conditia ca titlul statului sa fi fost nul, ci acesta poate fi chiar valabil in acceptiunea data de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, fiind suficient ca acest titlu al statului sa dateze din perioada vizata de lege, chiar prin titlu.

Curtea de Apel Cluj

Sectia civila, de Munca si Asigurari Sociale, pentru Minori si familie,

Decizia nr.2434/R din 27 octombrie 2006

Prin actiunea inregistrata reclamantii R.J. si R.E. au chemat in judecata pe paratii L.A., L.I., Consiliul Local si SC C. SA prin lichidator P.R., solicitand instantei sa constate nulitatea titlului si a inscrierii dreptului de proprietate al statului roman in temeiul Decretului 223/1974 asupra imobilului inscris in CF Cluj, cu partile indivize comune ale acestuia, sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre Statul roman si paratii L.A., L.I. contract avand ca obiect imobilul mai sus mentionat, sa dispuna refacerea situatiei de carte funciara, in sensul radierii dreptului de proprietate al paratilor si reinscrierea dreptului lor. Au solicitat de asemenea obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

Prin Sentinta civila nr.822/2006 Judecatoria Cluj-Napoca a respins actiunea reclamantilor R., motivand hotararea pe urmatoarele considerente de fapt si de drept:

In anul 1969, dupa plecarea reclamantilor, numita K.E., in calitate de imputernicita a acestora, a incheiat un contract de vanzare-cumparare in forma inscrisului sub semnatura privata cu numitul L.I. Obiectul contractului l-a format apartamentul nr.7 situat in Cluj-Napoca, str. M. C. La momentul incheierii contractului cumparatorul a achitat mandatarei reclamantilor suma de 45.000 lei, diferenta ramasa  fiind achitata ulterior prin depunere la CEC.

Contractul de vanzare-cumparare insa nu s-a putut perfecta, deoarece nu s-a eliberat autorizatia de instrainare, cu toate ca dobanditorul a facut toate demersurile in acest sens. In anul 1975 cumparatorul a aflat ca locuinta cumparata de el a trecut in proprietatea statului. In anul 1976, prin intermediul mandatarei i-a incunostiintat pe reclamanti despre preluarea apartamentului de catre stat, si a pretins restituirea sumei achitate cu titlu de pret. La scurt timp, K.E. a restituit prin posta suma de 45.000 lei.

Paratii au ocupat imobilul in data de 23.12.1988 in baza contractului de inchiriere incheiat cu Consiliul Local. Acestia au locuit in apartament in calitate de chiriasi pana in anul 1996, cand au incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. 30573/1996, cu privire la acest apartament.

In aceste circumstante reclamantii nu se pot prevala de faptul ca nu le-a fost comunicata Decizia nr. 522/1975 prin care imobilul a fost trecut in proprietatea statului, sustinerile acestora fiind infirmate de actele aflate la dosar.

Imobilul fiind preluat de stat in baza unui titlu valabil, dispozitia de preluare fiindu-le comunicata reclamantilor, paratii fiind de buna credinta, la data respectiva neputand anticipa ca legiuitorul va emite noi acte normative mai putin restrictive in ceea ce priveste pe fostii proprietari ai imobilelor preluate de catre stat, contractul fiind incheiat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in vigoare, instanta a apreciat actiunea reclamantilor ca neintemeiata.

Prin decizia civila nr.467/A/1/2006 pronuntata de Tribunalul Cluj a fost respins apelul declarat de reclamantii R.J. si R.E. impotriva sentintei de fond, care a fost mentinuta, apelantii fiind obligati la plata cheltuielilor de judecata.

Impotriva Deciziei Tribunalului au declarat recurs reclamantii.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine:

Corect a statuat instanta de apel asupra lipsei interesului reclamantilor de a solicita constatarea nulitatii titlului statului. Aceasta statuare trebuie raportata, asa cum corect s-a retinut, la faptul ca prin intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, statul Roman a reglementat o procedura speciala pentru repararea prejudiciilor cauzate prin preluarea in mod abuziv a unor imobile in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Or, existand aceasta procedura speciala, reclamantii trebuie sa o urmeze pentru a obtine repararea prejudiciului suferit. Acestia au inteles, de altfel, sa se conformeze dispozitiilor Legii  formuland o notificare care a fost solutionata prin acordarea de despagubiri.

Astfel ca, pentru a accede la masurile reparatorii prevazute de lege pentru imobilele preluate abuziv, nu exista conditia ca titlul Statului sa fi fost nul, ci acesta poate fi chiar valabil in acceptiunea data de art.6 alin.(1) din Legea nr.213/1998, fiind suficient ca acest titlu al statului sa dateze din perioada vizata de lege chiar prin titlu. Prin urmare, chiar daca titlul statului ar fi valabil, reclamantii tot ar fi indreptatiti la acordarea masurilor reparatorii pentru bunul preluat abuziv de la acestia. Retinem ca nu se contesta de nimeni caracterul abuziv al preluarii, fiind emisa chiar decizia de acordare de masuri reparatorii in favoarea reclamantilor pentru acest imobil, decizie atacata pentru considerentul ca nu s-a dispus restituirea in natura si a carei solutionare a fost suspendata, asa cum au aratat reclamantii.

Analizand decizia recurata prin prisma motivelor de recurs invocate si a apararilor formulate, Curtea urmeaza a respinge ca nefondat recursul.