Indeplinirea obligatiilor contractuale

Conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante. Ele obliga nu numai la ceea ce este expres prevazut ci la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.

In cauza s-a constatat, referitor la obiectul contractului, inexistenta unei clauze care sa fie asimilata cu vreo specificatie si care sa puna reclamanta in situatia de a realiza  si alte prestatii suplimentare. O atare specificatie ar fi trebuit sa arate ce aume are de facut reclamanta, ca prestator, astfel incat parata, ca beneficiar, sa admita in conditii optime receptia lucrarii.

Tribunalul Cluj,

Sentinta civila nr. 663 din 8 martie 2004

Prin cererea inregistrata reclamanta SC “R. R.” SRL Cluj a chemat-o in judecata pe parata SC “P. L.” SRL Cluj, solicitand instantei obligarea acesteia din urma la plata sumei de 137.961.460 de lei reprezentand contravaloare servicii iar suma de 15.671.663 lei cu titlu de dobanzi legale.

In motivarea actiunii, reclamanta a invederat instantei ca, in temeiul unui contract de prestari servicii software incheiat intre parti, a realizat produsul obiect al contractului pe care l-a livrat paratei, executandu-si in integralitate obligatiile contractuale. Cu toate acestea, parata nu a achitata decat contravaloarea primei facturi emise in temeiul contractului, refuzand sa achite diferenta ramasa, motiv pentru care, raportat la data scadentei, solicita si daune interese moratorii sub forma dobanzii legale calculate potrivit OG nr. 9/2000.

La prezenta cauza s-a conexat un alt dosar, prin care parata a formulat pretentii proprii fata de reclamanta, solicitand instantei obligarea acesteia la executarea contractului prin predarea in natura a produsului ce face obiectul contractului de servicii software, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 10.000.000 lei pe zi de intarziere pana la executare. In motivarea acestei cereri, parata a arata ca, dupa nerespectarea termenului limita de executare a lucrarii, reclamanata nici nu i-a predat produsul in stare de functionare, programul realizat fiind inca in stadiul de testare iar nu finalizat. Acceptarea produsului nu a avut loc potrivt art. 9.2 din contract, astfel ca produsul nefiind livrat din pricina nefinalizarii lui, s-a refuzat plata diferentei de pret.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanţa retine:

Protrivit contractului de servicii software nr. 36/2002, reclamanta s-a obligat sa execute pentru parata un produs sotfware pentru facturarea catre clienti a serviciilor prevazute in contractele de leasing, sfecificatiile agreate de parata fiind mentionate in anexa 1 la contract. Potrivit art.9 din contract, dupa realizarea soft-ului, reclamanta il va pune la dispozitia coordonatorului tehnic al pratei pentru acceptare si testare. Acesta, alaturi de project-managerul reclamantei vor proceda la efectuarea testarilor, dupa care parata va notifica reclamanta, prin coordonatorul tehnic al acesteia, despre refuzul livrabilelor, in ipoteza refuzului fiind obligata a prezenta motivele refuzului, cu detalii rezonabile. In maximum 24 de ore, reclamanta va depunde toate eforturile pentru corectarea deficientelor sau neconformitatilor, livrand din nou imediat produsul.

In raport de exceptia de neexecutare a contractului invocata de catre parata, tribunalul a dispus efectuarea in cauza a unei expertize in specialitate informatica. Expertul a invederat instantei ca datorita duratei mare de timp scursa de la data evenimentelor care au afectat derularea contractului in litigiu si lipsa unor masuri de limitare a accesului neautorizat de ambele parti la sistemele pe care a fost instalat produsul, a fost imposibila conservarea urmelor care sa fie utilizate pentru evaluarea functionalitatii produsului in raport cu cerintele exprimate ale beneficiarului. Expertul a mai scos la iveala faptul ca nu exista un document care sa fie asimilat cu vreo specificatie, mai exact un document care sa puna reclamanta in situatia de a realiza alte prestatii concrete, complet definite. O atare specificatie ar fi trebuit sa arate ce aume are de facut reclamanta, ca prestator, astfel incat parata, ca beneficiar, sa admita receptia lucrarii. Documentul  ar fi trebuit sa stea la baza relatiei contractuale, alaturi de contractul economic.

Potrivit declaratiilor celor doi martori audiati, programul a fost realizat in integralitate, fiind functional la parametrii si pentru aplicatia contractata. Acestia au aratat in plus ca, in perioada de implemenatre a programului insa, reprezentantii partilor litigante au convenit incheierea in viitor a unui nou contract, pentru extinderea programului contractat initial. In considerarea acestui viitor nou contract, angajatii reclamantei au procedat la completarea anticipata a programului cu multe alte functionalitati. Insa in cauza nu a fost vorba de o modificare a contractului initial, ci din contra urma a se incheia un nou contract pentru plusul de functionalitati convenit ulterior.

In plus, este important de retinut din declaratiile martorilor si faptul ca programul comandat a generat erori de calcul, imprejurare care la data emiterii facturilor a determinat corectarea fizica a bazei de date, in vederea emiterii corecte a facturilor. Rezulta per a contrario ca sursa neconcordantei provenea din incorectitudinea bazei de date, ori aceasta a fost pusa la dispozitie de catre insasi parata, astfel ca orice greseala generata de acest aspect ii este direct imputabila.

Nemultumirile paratei legate de functionalitatea programului nu vizau aplicatia convenita prin contract, ci alte functionalitati, derivand din pretentiile ulterioare ale paratei de creare a unui program mult mai complex.

Raportat la aceste dispozitii, astfel cum au fost redate si evaluate mai sus, tribunalul apreciaza ca reclamanta si-a onorat obligatia contractuala, in raport de functionalitatile programului in limitele in care au fost convenite, astfel parata este datoare a achita diferenta produsului realizat, plus daune cominatorii sub forma dobanzii legale.

Instanta de apel si recurs a mentinut hotararea data de Tribunal.